Recomandări privind cursurile despre Holocaust

În general, cursurile despre Holocaust ar trebui să aibă următoarele obiective:

  1. Să ajute la extinderea cunoştinţelor referitoare la acest moment fără precedent
  2. Să sprijine păstrarea memoriei victimelor
  3. Să încurajeze educatorii şi elevii să reflecteze asupra chestiunilor de ordin moral şi spiritual create de evenimentele Holocaustului şi la modul în care aceste probleme își găsesc aplicabilitate în societatea contemporană

Aceste obiective se regăsesc în mod clar în următoarele definiţii ale Holocaustului:

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, susţinând ideea unei “noi ordini” naziştii au încercat să extermineze toţi evreii din Europa. Pentru prima dată în istorie, au fost utilizate metode industriale în vederea exterminării în masă a unui întreg popor. 6 milioane de oameni au fost ucişi, dintre care 1.500.000 copii. Acest eveniment este numit Holocaust.

Naziştii au adus în sclavie şi au ucis şi milioane de alte categorii de oamenii. Romii, persoanele cu dizabilități mintale şi fizice, polonezi, prizonieri, sindicalişti, oponenţi politici, obiectori de conştiinţă, homosexuali au fost, de asemenea, exterminaţi în număr mare.

Muzeul Imperial Miliar, Londra

Holocaustul se referă la un anume moment în care a avut loc un genocid, în istoria secolului XX: persecuţia şi anihilarea sistematică a populaţiei evreieşti de către Germania nazistă şi aliaţii acesteia între 1933 şi 1945. Evreii au fost principalele victime – 6 milioane au fost ucişi; romii, persoanele cu handicap şi polonezii au fost, de asemenea, ţinte ale distrugerii şi decimării pentru motive rasiale, etnice sau naţionale. Multe alte milioane de oameni, inclusiv homosexuali, martorii lui Iehova, prizonieri de război sovietici şi disidenţi politici au suferit, de asemenea, de pe urma oprimării din timpul tiraniei naziste.

Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, SUA

Holocaustul a reprezentat uciderea a aproximativ 6 milioane de evrei de către nazişti şi aliaţii acestora. Între momentul invaziei germane a Uniunii Sovietice, în vara anului 1941 şi sfârşitul războiului din Europa, în mai 1945, Germania nazistă şi aliaţii săi au urmărit exterminarea tuturor evreilor din zonele controlate. Deoarece discriminarea evreilor de către nazişti a debutat la momentul ascensiunii la putere a lui Hitler, în ianuarie 1933, mulţi istorici consideră că acesta a fost momentul debutului perioadei cunoscută sub numele de Holocaust. Evreii nu a fost singurele victime ale regimului lui Hitler, au fost însă singurul grup pe care naziştii au urmărit să îl distrugă în întregime.

Yad Vashem, Ierusalim, Israel

Cursurile despre Holocaust pot şi trebuie să fie diferite în contexte diferite. Pentru a vedea diferenţa dintre Holocaust şi alte genociduri, trebuie făcute analize comparaţii atente, iar eventualele similitudini trebuie înregistrate ca atare.

Studiul despre Holocaust trebuie să răspundă la 3 întrebări de bază:

  1. De ce voi preda despre Holocaust?
  2. Ce anume voi preda despre Holocaust?
  3. Cum voi preda despre Holocaust?

Prima întrebare implică chestiuni de raţionalizare. Cea de-a doua întrebare presupune selectarea informaţiei, în timp ce cea de-a treia are legături cu abordările pedagogice potrivite, bazate pe grupul de elevi. Prezentele recomandări nu se referă la prima întrebare şi nici la a treia. Acele întrebări vor face obiectul unor recomandări separate.

În afară de studiul său în cadrul materiei de istorie, Holocaustul poate fi studiat şi prin intermediul altor discipline, precum literatură, psihologie, studii religioase şi altele.

Deoarece activităţile comemorative naţionale şi locale au o anumită valoare, este de dorit ca asemenea activităţi să fie însoţite de cele de tip educativ.

Studierea Holocaustului trebuie examinată în contextul istoriei Europei ca întreg. Încurajăm educatorii să examineze şi contextul istoric local. Educatorii ar trebui să transmită informaţii privind contextul în care s-a desfăşurat Holocaustul prin includerea unor informaţii despre:

  • Antisemitism
  • Viaţa evreilor în Europa înainte de Holocaust
  • Urmările primului Război Mondial
  • Accesul naziştilor la putere

În privinţa temelor istorice aflate în conexiune cu studierea Holocaustului, educatorii ar putea examina, între altele, următoarele aspecte în cadrul lecţiilor, luând în considerare şi prezentarea faptelor istorice din punctul de vedere al:

  • Victimelor
  • Făptuitorilor
  • Colaboratorilor
  • Martorilor
  • Salvatorilor

 

1933-1939

  • Regimul dictatorial din Germania Naţional - Socialistă
  • Situaţia evreilor în timpul celui de-al Treilea Reich
  • Debutul persecuţiilor
  • Primele lagăre de concentrare
  • Reacţii internaţionale

 

1939-1945

  • Cel de-al doilea Război Mondial în Europa
  • Ideologii şi politici naziste rasiste
  • Programul "Eutanasia"
  • Persecuţia şi uciderea evreilor
  • Persecuţia şi uciderea victimelor ce nu erau evrei
  • Reacţii evreieşti la politicile naziste
  • Ghetto-uri
  • Brigăzi mobile de exterminare
  • Extinderea sistemului de lagăre de concentrare
  • Centre de ucidere în masă
  • Colaborarea
  • Rezistenţa
  • Salvarea
  • Răspunsul internaţional
  • Marşurile morţii
  • Eliberarea

 

Urmări

  • Procese post-război
  • Tabere cu persoane deplasate intern şi emigrare

 

Scopul prezentelor recomandări este Acela de a susţine lecţiile despre Holocaust. Acestea vor fi diferite de la ţară la ţară, de la şcoală la şcoală sa de la o perioadă la alta. Prin urmare, este de înţeles că este important să subliniem nevoia de autoevaluare a eforturilor tuturor educatorilor.